Filozofand despre partid…

Vreau sã cred cã nu am pierdut 3 ani de zile studiind la o facultate de stat în domeniul ştiinţelor politice pentru a veni unul sau altu sã îmi spunã cã oricum nu îmi sunt de ajutor informaţiile dobândite. Vreau sã demonstrez cã asta mã diferenţiazã de ceilalti tineri. Am pretenţia asta de la mine şi acum vreau sã ofer un exemplu plecând de la o situaţie cu care se confruntã în ultima perioadã orice membru PDL care încearcã sã convingã un alt tânãr sã i se alãture.

Înainte de a intra în problema în sine vreau sã fac o scurta analizã a Organizaţiei de Tineret din care fac parte , ca unul dintre membri cei mai activi la nivelul sectorului 5, folosindu-mã de abordarea şi perspectiva formatã în 3 ani de specializare şi îmbinând cu experienţa destul de scurtã cãpãtatã la partid.

Când am facut researchul pentru lucrarea mea de licenta avand tema « participarea politica a tinerilor » am avut ocazia sa citesc un autor , un profesor Andrew Russel , care a realizat un studiu în Marea Britanie privind organizaţiile de tineret ale celor 3 mari partide pentru a putea analiza ce s-a întâmplat cu acestea , cum au evoluat.
Cazul OT PDL se aseamanã cu cel al Partidului Conservator , care a avut un boom electoral , şi într-o perioadã scurtã mulţi tineri s-au alãturat partidului , atraşi fiind de figura carismaticã a liderului , Traian Bãsescu , fãcând din Partidul Democrat un partid de masã , care reuşea în 2004 sã obţinã aproximativ o treime din opţiunile electoratului prezent la vot. Era vorba de o creştere impresionantã de la cei 7-10  % din trecut. Totuşi eu nu cred cã tinerii nu au fost atraşi precum în cazul celor britanici datoritã evenimentelor sociale promise.
Din punct de vedere al puterii tinerilor , liderii OT PDL  au aceeaşi putere ca cea a Tinerilo Laburişti , care deţin funcţii în forumurile de conducere ale partidului. Datoritã politicii de promovare a generaţiei de tineri care s-au alãturat în anii 2000 partidului , organizaţia ca întreg a ajuns sã poatã influenţa politica naţionalã a partidului , precum Liberalii Britanici.

Astfel cã OT PDL prezintã caracteristici asemãnãtoare tuturor celor 3 organizaţii de tineret ale partidelor relevante pentru sistemul de partide din Marea Britanie , dupã cum caracteriza Giovani Sartori un sistem bipartidic cu al treilea partid care ajutã la asigurarea majoritãţii clare în parlament.
Asta îmi dã o idee de a face pe viitor un studiu comparativ între organizaţiile de tineret ale celor 3 cele mai importante partide din România , care s-au succedat la guvernare în ultimii 20 de ani de democraţie.

Farã a devia prea mult de la subiect am reţinut din text şi un sfat pe care autorul îl dãdea partidelor în încercarea de a mobiliza tinerii. Andrew Russell sugereazã cã “retorica privind tineretul şi potenţialul tinerilor în partide de a contribui la viaţa partizanã  se poate realiza prin întãrirea reprezentãrii tinerilor în structurile de conducere ale partidului.
Totuşi , o metodã mai bunã de a creşte nivelul de participare politicã se referã la abilitatea de a-i implica pe cei dinafara partidului decât pe membrii care deja se îndreaptã spre organizaţiile de tineret pentru a activa.”[1] Fragmentul extras din articolul « Political parties as vehicule of political engagement »  cuprinde 2 idei importante şi adevãrate , cu un nivel diferit de realizare.

Promovarea internã ţine într-adevãr de conducerea partidului la nivel naţional , şi bineînţeles de fiecare preşedinte de organizaţie judeţeanã şi localã. Şi sunt atâtea cazuri de tineri care au fost promovaţi şi susţinuţi de partid pe funcţii publice fie alese fie numite. Nu pun acum la îndoialã capacitatea şi pregãtirea lor de a deţine acele funcţii , ãsta este un subiect ce meritã tratat separat cu altã ocazie.

Atragerea de noi membri este lucrul dificil de realizat. Şi nu pentru cã nu avem cu ce sã atragem tinerii , ci pentru cã aşteptãrile tinerilor sunt atât de diferite , încât sunt prea greu de captat ca grup.
Este însã greu de realizat acest lucru pentru Partidul Democrat Liberal în actualul context politic românesc , în care , în ciuda efectelor pozitive ale mãsurilor dure asumate de Guvern , opoziţia împreunã cu mass media reuşesc sã discrediteze orice acţiune întreprinsã de PDL. În cazul tinerilor se pare cã nu are efect încercarea de responsabilizare civicã , fiind un grup mai puţin convins de utilitatea unor forme ale participãrii convenţionale.
Acestea sunt doar unele dintre ideile surprinse în lucrarea mea de licenţã pe care am redactat-o tocmai cu scopul de a observa dacã se poate face ceva pentru a creşte nivelul de participare politicã a tinerilor din România , plecând de la principiile care i-au determinat pe unii sã devinã membri de partid. [2]


[1] Andrew RUSSELL , “Political parties as vehicles of political engagement” in Parliamentary Affairs , Vol. 58 , No. 3 , 2005, p. 568

[2] Teodora BRABETE , Participarea Politicã a Tinerilor . Studiu de caz:participarea politicã a membrilor de partid , Universitatea din Bucureşti , Facultatea de Ştiinţe Politice , Bucureşti , 2011

Anunțuri
Published in: on 26 August 2011 at 23:06  Lasă un comentariu  
Tags: , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://teodorabrabete.wordpress.com/2011/08/26/filozofand-despre-partid/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: